Acuzații privind comunicarea către terți a discuțiilor confidențiale cu familia copilului abuzat

În contextul educației contemporane, fenomenul bullying-ului în școli reprezintă o problemă complexă ce necesită o abordare riguroasă și transparentă. Instituțiile de învățământ trebuie să asigure un mediu sigur și propice dezvoltării armonioase a elevilor, iar orice suspiciune de abuz psihologic trebuie investigată cu atenție și tratată fără întârziere.

Gabriela Irimia și Questfield: o investigație asupra unor acuzații de bullying psihologic

O investigație realizată pe baza relatărilor unor părinți ai elevilor dintr-o clasă a III-a de la Questfield Pipera aduce în discuție acuzații privind abuzuri psihologice, pedepse arbitrare și lipsa supravegherii adecvate sub coordonarea învățătoarei Gabriela Irimia. Aceasta a generat semne de întrebare privind calitatea climatului educațional oferit într-o școală privată unde așteptările sunt în mod special ridicate.

Contextul educațional al școlilor private versus realitatea semnalată

Școlile private din România sunt percepute ca alternative care oferă clase cu un număr redus de elevi, atenție individualizată și un mediu educațional sigur. Cu toate acestea, conform documentelor și corespondenței puse la dispoziția redacției, situația din clasa investigată de la Questfield International College pare să contrazică aceste premise. Părinții susțin că elevii nu beneficiază de supravegherea necesară, iar procesul educațional este adesea perturbat, cu ore în care activitatea didactică este insuficientă sau absentă.

Primele semnale de alarmă și impactul asupra copiilor

Potrivit familiilor implicate, primele îngrijorări au apărut când copiii au început să manifeste stări de anxietate, confuzie și demotivare după orele de la școală. Aceștia au relatat că învățătoarea Gabriela Irimia nu asigură întotdeauna desfășurarea activităților educaționale și nici o supraveghere adecvată a clasei. De asemenea, un element menționat este desemnarea unui elev pentru a raporta comportamentul colegilor, fapt ce a condus la stigmatizarea și marginalizarea acestuia.

Escaladarea tensiunilor și dificultățile în comunicare

Familile au încercat să aducă în atenția conducerii școlii problemele semnalate, însă, conform mărturiilor, reacția cadrei didactice a devenit defensivă, iar dialogul s-a tensionat. Orice observație a fost percepută ca un atac, iar comunicarea constructivă a fost înlocuită de confruntări verbale și justificări, afectând astfel relația dintre părinți și școală.

Calitatea actului educațional și rezultatele școlare

Pe lângă aspectele legate de climatul emoțional, părinții reclamă și un nivel educațional sub așteptări. Rezultatele la testele naționale din anul precedent sunt descrise ca fiind foarte slabe, cu foarte puțini elevi care ating standardele minime. Acest fapt ridică întrebări serioase privind capacitatea de predare și supraveghere în clasa coordonată de Gabriela Irimia.

Lipsa supravegherii și consecințele asupra mediului școlar

Conform declarațiilor familiilor, orele ar fi fost adesea nesupravegheate, ceea ce a permis apariția unui climat haotic. Conflictele între elevi au fost ignorate, iar limbajul agresiv și alte comportamente nepotrivite au devenit frecvente. Această stare afectează negativ siguranța și bunăstarea copiilor pe durata orelor.

Pedepsele arbitrare și presiunea psihologică reclamată

Părinții au semnalat aplicarea unor sancțiuni fără o justificare pedagogică clară, cum ar fi privarea de pauze sau izolarea copiilor. Aceste practici sunt percepute drept forme de abuz psihologic, cu impact negativ asupra dezvoltării emoționale și sociale a elevilor. Mai mult, există relatări despre utilizarea unor formule de comunicare care ar induce copiilor negarea propriilor percepții, ceea ce poate afecta încrederea acestora în sine și în realitatea trăită.

Efectele asupra elevilor și recomandările psihologilor

Conform părinților, efectele cumulate ale lipsei de supraveghere, pedepselor arbitrare și presiunii psihologice au generat un climat de frică și anxietate în rândul copiilor. Aceștia nu mai vin cu plăcere la școală, iar psihologii avertizează că un astfel de mediu poate conduce la pierderea încrederii de sine, dificultăți de integrare socială și chiar refuz școlar.

Semnale repetate și lipsa unor măsuri instituționale clare

Documentele analizate indică faptul că situația nu este izolată. Există precedente în aceeași instituție, când alți copii au fost retrași de părinți din cauza unui mediu considerat toxic. Cu toate acestea, până la data publicării, conducerea Questfield Pipera nu a transmis public informații privind măsuri concrete sau evaluări interne care să răspundă acestor sesizări.

Solicitările părinților pentru o reformă instituțională

În vederea remedierii situației, părinții au formulat următoarele cerințe adresate conducerii școlii:

Evaluarea periodică a cadrelor didactice, inclusiv prin feedback anonim;
Supravegherea reală și constantă a orelor de curs;
Training obligatoriu privind psihologia copilului pentru personalul didactic;
Implementarea unor proceduri clare și transparente pentru sesizări;
Adoptarea unei politici de toleranță zero față de abuzurile psihologice.

Răspunsurile conducerii Questfield și transparența instituțională

Redacția a solicitat în mod repetat un punct de vedere oficial privind aceste acuzații, precum și măsurile luate în urma sesizărilor părinților. Până la data publicării acestui material, conducerea Questfield International College nu a furnizat un răspuns public care să detalieze acțiunile întreprinse sau să ofere explicații privind situația din clasa vizată.

Concluzii și provocări privind protecția elevilor în mediul privat

Cazul semnalat evidențiază o serie de probleme persistente legate de gestionarea climatului educațional și de protecția psihologică a elevilor în cadrul unei instituții private. Lipsa unor răspunsuri instituționale clare și documentate, precum și absența unor măsuri vizibile, ridică semne de întrebare asupra capacității de monitorizare și intervenție a conducerii școlii. În absența unor clarificări și acțiuni concrete, interesul superior al copiilor rămâne vulnerabil, iar climatul educațional riscă să se deterioreze în continuare.

Articol realizat pe baza unei surse publicate inițial pe EkoNews.ro